Şi cum vin sărbătorile, de unde să aleg nişte cadouri de Crăciun? Hmm... am câteva magazine mai răsărite prin oraş, însă uneori nu găsesc nimic care să-mi placă. Da' nimic. Uneori e nevoie să aleg un lucru dintr-un magazin din centru, şi altul din mall-ul care se află la capătul oraşului. Aşa cum se mai întâmplă, atunci când am la dispoziţie bani, nu am în schimb suficient timp pentru umblat prin oraş. E "minunat" să alergi după cadouri la ore de vârf. Trafic. Şoferi care se înjură. Zgomot. Înghesuială. Oameni. Prea mulţi oameni. Şi atunci... ce fac? Păi... aştept o altă zi, mai liberă, dar asta cu riscul de a fi dezamăgit de lipsa obiectului pe care voiam să-l cumpăr. Sau...
În unele privinţe am răbdare. Însă când e vorba de cadouri, mi se pare magic să aleg un cadou atunci când "mi s-a pus pata" :). Momentul ăla e încărcat cu o energie unică. Poţi să vii cu o privire din aia fixă, şi să-mi spui că nu-s practic, că mai bine am grijă de mine, că eu contez şi să-i las pe alţii, etc... N-ai să reuşeşti să-mi schimbi felul de a fi. Cel puţin, nu în privinţa asta.
Da... şi ce dacă-mi sar banii din buzunar? Toată treaba e să-i am. Pentru mine e o bucurie să fac apropiaţilor cadouri. E mai mult decât o simplă bucurie, e fericire. Chiar mai mare decât cea pe care o am atunci când primesc ceva în dar.
Cum vorbeam de timp şi umblat... dacă n-am timp să cutreier oraşul în lung şi-n lat, la orele în care sunt deschise magazinele, pot să umblu în schimp pe net.
Şi cum îmi plac magazinele pline de bunătăţuri, cel la care m-aş opri e Borealy, pe care l-am mai vizitat în trecut.
Ei... nu petrec eu foarte mult timp cu familia, dar asta nu înseamnă că nu mă gândesc la mama şi la una dintre mătuşile care m-au suportat când eram mic şi năbădăios.
Mamei (care bea cafea în fiecare zi.) ştiu sigur că i-ar prinde bine un set Villeroy&Boch din porţelan alb, pentru că-i place vesela în culori deschise, spre deosebire de mine.
Lângă ele, zic eu c-ar merge şi un ceai Dammann 1925, pentru vizite speciale.
Iar mătuşii mele i-aş alege un Cadou eşarfa şi portofel Rouge, pentru că obişnuieşte să poarte roşu, şi pentru că tot îi plac dulciurile, un Coş Crăciun Merci Santa :P.
Bun, am ales cadouri pentru rudele de sânge, acum e rândul celor pe care îi numesc prieteni, şi care-mi sunt foarte dragi.
Pentru că este un om de o eleganţă naturală, cel mai vechi prieten al meu merită un Portcard Brown Slim by Pal Zileri, împreună cu o Cutie Vin Ustensile şi Şah Crăciun Lux, în amintirea anilor frumoşi, când jucam şah :). Şi pentru că acum locuieşte în Bucureşti, i-aş dărui şi o carte în ediţie limitată care este realizată manual, numită "Bucureştii vechi - în date şi imagini"
Iar unei dragi prietene, căreia îi plac combinaţiile de roşu şi negru, i-aş alege un set Christmas Tea Royal,
... şi o casetă elegantă, în care să-şi ţină frumoasele accesorii.
Partea bună e că le cunosc gusturile, câtuşi de puţin :). Asta înseamnă că le-ar face plăcere cadourile, şi în plus, n-aş fi singurul care ar zâmbi din inimă de sărbători :).
Postare scrisă pentru etapa 26 SuperBlog 2011
