Cine sunteti voi...

Sunt scârbit. Așa-zisa justiție, condusă din umbră de personaje macabre... a lovit cetățenii țării, și asta nu o singură dată.
Acum...
... avem, pe de-o parte, justiția care s-a apucat să facă lumină și curățenie. Vorbesc despre justiția aia care îi bagă la zdup pe greii afacerilor ilegale combinați cu politicienii care și-au vândut țara, sau  polițiștii corupți.
... justiția aia care face să fie recuperate prejudiciile aduse de mizerabilii sus-numiți. Da, începe să arate bine. Nu doar pentru americani, care au interese în România, ci și pentru noi, care trăim în țara asta.
Dar...
... un mare ,,dar"
Zic ,,începe", pentru că drumul până la o oarecare normalitate în viețile românilor este lung și plin de gropi, și pentru că există partea cealaltă a justiției, aia controlată de interesele unor oameni infecți care încă sunt bine înfipți în sistem. Încă...
E vorba despre "justiția" făcută în cazul Andreei Petruţ, care și-a luat amendă 2000 LEI  pentru organizarea  protestului  împotriva proiectului minier de la Roșia Montană (așa zic ei, că de asta i-au dat amenda). 
N-o cunosc pe domnișoara în cauză, dar nici nu-i nevoie. Tactici de genul nu ne sperie, tovarăși.
Să revin...
... e vorba despre "justiția" care a hotărât caracterul public al contului personal de Facebook (apropo, vede cineva absurditatea?).
... și dacă nu se înțelege, am să subliniez. Public. Personal. Public. Personal.
E aceeași ,,justiție" care i-a amendat pe oamenii prezenți la Pungești.
... și e probabil aceeași mână acolo unde s-a hotărât că este necesară aberanta autorizație pentru manifestații publice. Da, înțeleg că se blochează circulația. Asta pot s-o înțeleg. Exceptând cazurile importante în care trebuie să treacă (exact) prin acea zonă o mașină de Pompieri sau una de Salvare, restul...?
Hmm? Care-i faza? Nu mai merge comunismul, nici cu binișorul, nici metoda băgatul pumnului în gură, nu v-ați prins?
Ce mai înțeleg însă -  este că s-a dorit micșorarea timpilor de răspuns ai Jandarmeriei și Poliției, ca să fiu mai precis - a celor care bat cetățenii... pe banii cetățenilor.
Haideți să nu ne mai ascundem după deget, domnilor. Toate structurile care au la bază LEGEA... au oameni răi în ele.
... și pentru a accentua contrastul, am să spun că... la fel cum există secături printre oamenii legii, există și oameni buni. Când se discută despre un reprezentant al legii care a furat, care a luat mită, care a făcut abuz în serviciu, etc, există oameni care lucrează în aceeași instituție, care se simt extrem de scârbiți și extrem de rușinați din cauza faptului că au astfel de colegi sau - mai rău, astfel de superiori.
Iar ei, cei corecți, trebuie să trăiască cu privirile suspicioase aruncate de noi, cei care le plătim salariile, prin taxe și impozite. Pentru că s-a ajuns în punctul în care nu mai știm ,,care e cu care". Corect? Corect.

Din cauza celor corupți și lipsiți de umanitate nu avem încredere în polițiști, nici în jandarmi, nici în... orice ține de lege. Asta-i realitatea, oricât de neplăcut sună. Pentru că în toți anii ăștia care au trecut de la "revoluție"... multe legi au fost făcute ÎMPOTRIVA cetățeanului, ÎMPOTRIVA drepturilor și libertăților sale. Legi și taxe, mereu alte legi și alte taxe...
Mereu mai înghesuiți, mereu sub presiune, mereu cuprinși de teamă...

Polițiștii au devenit mai buni, dotările lor sunt mai bune, mai mult de atât, îmi închipui că unii dintre ei participă la cursuri de psihologie, dar... în unele cazuri toate astea se întâmplă NU pentru a fi modele demne de urmat și NU pentru a ajuta cetățeanul, ci pentru a fi mai eficienți în induce frică și teroare omului "de rând". Pentru că poliția e un stat în stat, cu legi proprii, cu oameni care fac ce vor și cum vor, știind că vor fi acoperiți de ceilalți din brealsă.
Iar aici am să aduc în discuție povestea jurnalistului bătut de poliție. Da, e vorba despre același jurnalist care investiga moartea unui parcagiu (detalii aici).
Unde e comisia care anchetează cazul ăsta? Care-s rezultatele? Hai să n-o lăsăm baltă, hai să n-o trecem cu vederea, asta nu-i bagatelă, e vorba despre un om care a murit bătut de polițiști. Unde-s probele... și unde-i dreptatea?
Mai ține minte cineva degetul pe care-l arăta polițistul ala din București celui care cerea să știe cu cine stă de vorbă?
Asta... NU mai e poliție. Asta-i miliția de altă dată, da, e aceeași Mărie, cu altă pălărie. Mentalitățile comuniste au rămas acolo, cu acei milițieni mai în vârstă care se aflau în sistem pe vremea "revoluției", și după acele mentalități au fost modelați "bibanii" (a se citi cei proaspăt intrați în sistem).
... și cine-și face iluzii că va fi tratat omenește de acești... "reprezentanți ai legii", se înșeală amarnic. Oricine vrea să mă contrazică... să se uite la filmările făcute la manifestațiile din România, să-i caute și să-i asculte pe cei care au fost agresați de jandarmi/polițiști. Sunt "n" și "ț" filmulețe de genul pe internet, cele mai bune argumente pe care le poate primi cineva.
... pentru astfel de specimene cetățeanul e un LUCRU...
... un "nimic" bun de bătut cu ură.

Ăștia nu-s oameni, și n-au ce căuta în Poliție, Jandarmerie, etc.

Așa că... domnilor (!) polițiști, jandarmi, judecători... și ce mai sunteți. Așteptăm să vă calce DNA-ul și ANI, să aflăm cine v-a dat ordinele și dispozițiile legate de toată "afacerea" cu manifestațiile, represaliile, amenzile.
... sau pentru orice chestie care e nelalocul ei în activitățile voastre. Așteptăm să fiți trași la răspundere pentru comportamentele abuzive, așteptăm să vi se ia funcții și grade, mai mult de-atât, așteptăm să fiți dați afară din instituțiile pe care le reprezentați, pentru că e clar că n-aveți ce căuta acolo.

... nu în ultimul rând, așteptăm să ne răspundeți la întrebarea:

cine sunteți voi, și ce căutați în țara asta?

IATL

Dacă mă amuză ceva pe planeta asta mică şi albastră, e că-i plină de legi. Legea gravitaţiei, legea lui Arhimede, Pascal, Hubble, legile lui Murphy, legea atracţiei, şi aşa mai departe...
Îmi place sau nu, trebuie să mă conformez gravitaţiei, că altfel mă dă cu fundul de pământ; vreau, nu vreau - trebuie să ţin cont de cea a lui Arhimede, altfel dacă-mi bag fizicul într-o cadă cu prea multă apă, risc să o dau pe jos. Dacă bag presiune prea mare într-un furtun de apă uzat, risc să aud un "plici"; şi în timp ce mă gândesc cum mă-ndepărtez de galaxia învecinată, Murphy râde undeva pe înfundate "ţi-am zis eu... ". Legea atracţiei nu a adus încă pe plaja insulei mele - vreun cufăr plin de chestii strălucitoare, în schimb am ca prieteni câţiva oameni frumoşi, pe care-i iubesc, şi pentru care m-aş da jos din pat la 2 noaptea.
2 noaptea, sau 2 dimineaţa? Aici legea e neclară. E dimineaţă, dar e încă noapte. Beznă. Buhuhuu. La ora aia nu mai miaună nici o mâţă, şi nu mai latră nici un câne. Dadaa... am vrea noi...
Păi... fiecare cu legea/legile lui, nu :)? Şi după toate astea, le mai am şi eu pe ale mele. Legea somnului - dormi... doar dacă eşti mort de oboseală. Legea gătitului -  găteşte doar când ai chef, ca să iasă ceva comestibil... pe care să-l mânânci... cu chef. Legea lui cappuccino cu ciocolată -  double... or nothing. Legea ieşitului în oraş -  sună-mă înainte cu o oră - o oră şi jumătate, dacă vrei să fiu cât de cât bine dispus, şi să nu arăt ca şi când  aş fi scăpat din pădure. Legea culorilor -  nu purta prostiile care sunt la modă (roz???), şi nu ieşi cu femei care poartă culori ţipătoare, prost asortate, şi se dau cu parfumuri de te urcă la stele. Legea aspectului -  întotdeauna uită-te la chipurile şi mâinile oamenilor. Unii oameni au mâini frumoase. Şi dacă nu-s frumoase, sunt măcar îngrijite. În cazul femeilor, aplică legea aspectului, însă fără să te fure peisajul prea tare. Legea prietenilor -  am standarde ridicate la oameni, şi nu-i suport pe cei care n-au puterea să se eleveze, să devină oameni mai buni. Mecanismul e simplu. Dacă nu te trimit eu "unde trebuie", te duci singur. "If you can't keep up, don't step up".
Legea celibatarului - decât o consoartă care să-ţi facă zile fripte, numai să ai pe cineva, mai bine singur. Legea  masculului cu ceva scaun la cap - dacă vrei să ai o viaţă a ta, şi să te simţi liber - nu sta cu părinţii. Legea angajatului -  îmi place să spun că sunt un animal, dar chiar şi aşa, nu lucrez pentru boi. Legea naturii -  dacă ai rucsac (eu am vreo 4), şi afară e înnorat, ia-ţi umbrela. Trecând peste toate glumiţele unora, care vor a fi spirituale (ce tot cari în rucsacul ăla?), tu te vei plimba elegant prin ploaie, în timp ce alţii vor zbura ca potârnichile. Legea cumpărătorului - are treabă cu legea aspectului - dacă vânzătorul / vânzătoarea care îţi vinde carne - poate planta iarbă sub unghii, şi nu foloseşte mănuşi, mergi în altă parte. Dacă vrei gazon, mergi la meci.
Legea sexului -  dacă vrei să te simţi confortabil, fă-ţi timp. N-o ruga pe ea să-ţi cumpere prezervative. Legea răspunsului -  spune "NU", atunci când e nevoie. Legea compromisului - un compromis duce la un altul, deci trăieşti mai bine fără el. Legea scrisului -  scrie doar când ai chef şi inspiraţie. În fond scrii pentru tine. Ei bine, şi pentru cei care se pot regăsi în rândurile tale.
Mmm :)... aş putea scrie o carte, cu atâtea legi. De ce aşa multe? Pentru că gândesc. Sunt... autonom :).

postare scrisă pentru etapa 14 SuperBlog 2011