"Toate femeile se cred neveste...
dacă au stat o noapte
*dede
supt și două peste..."
De m-aș uita într-un glob de cristal, probabil aș vedea un viitor negru și pe mine alergat într-un ritm funebru... de muieri nevrotice și antialcoolice, astea fiind nevestele oamenilor care au chef să iasă măcar o dată pe lună... la o bere.
E înfricoșător pentru unele, chiar dacă eu nu-s bau-bau, însă da, frica de cocârț a muierilor e mai mare decât calmul care mi se poate citi pe chip în stil de "draga mea, soțul tău e pe mâini bune, bem cu măsură". Trebuie spus că degeaba eman eu chestii pozitive, dacă mintea bolnavă a "nevestei" vede numai probleme în expresia "hai poate ne vedem la o bere".
Din orice unghi ai privi... problema controlului vieții celuilalt e aceeași, mereu aceeași; din doi oameni, unul îi fute viața celuilalt printr-o continuă constrângere. Nu face aia, nu face căcatul ăla, da' de ce, da' cum...
Acea închidere într-o colivie numai de dragul de a avea așa-zisul confort... ce minciună...
Dacă ești femeie și primești semne de apreciere/admirație pe un site de socializare, ori pur și simplu te salută lumea pe stradă - o, nu, te plac prea mulți bărbați, nu-i bine, și mai ales (culmea) - tu ești de vină pentru tot. Cunosc cazuri, e de căcat, asta e lumea în care trăim... și prea puțini se chinuie s-o facă mai bună.
Dar... în momentul ăsta nu mă interesează să scriu despre ce suferă iubitele&nevestele, la urma urmei sunt destui apărători ai sexului slab pe lumea asta (care nu e doar slab, ci în multe cazuri - și fragil). În fond... pentru cititoarele care se simt nedreptățite, povestea poate fi inversată, punem femeia în locul bărbatului (cu micile ajustări de rigoare), și rezolvăm, de ce nu(?)... există cazuri și cazuri...
Să revin...
Dacă ești bărbat, ai "în dotare" prietenă/nevastă isterică, și vrei să ieși "cu băieții" la o bere (care într-adevăr, nu-i "o bere", 's mai multe)... iarăși nu-i bine, pentru că
aia vede numai Satane mici și galbene țopăind pe mese, a căror spumă se prelinge într-un mod de-a dreptul "sexual", pe halbe (sexual, nu senzual, da? :)) ). Nu, femeia dacă-i să audă ceva în mintea aia a ei, aude numai hăhăieli și gârâituri, iar dacă vede ceva, vede numai bătăi și curve,
cuurvee peste tot, morții lor de țâțoase care vor să le fure soții...
Ha!
Faza e că de aia bărbații beau "mai multe" beri, pentru că pot...
... și pentru că vor să răsufle puțin. Da, să răsufle. Sunt masculi și masculi... unii vorbesc despre ale lor, și alții nu, însă tuturor le citești în privire frustrarea și dorința de-a fi lăsați în pace măcar pentru câteva ore, o dată la câteva zile, o săptămână, o lună...
Ceea ce n-au înțeles femeile nici măcar în ziua de azi - cu toate revistele și articolele pline de sfaturi de viață sterile, căcaturi gen
Cosmopolitan care încep cu "aflați din sursă sigură" (hai sa muriți voi) este că a-l încorseta pe bărbat = pus încă o bucățică de
Semtex la o grămadă deja formată. Vreți sau nu să recunoașteți, dragelor... pe cât încercați să îi forțați mâna unui bărbat, pe atât de mult veți primi în cele din urmă (cu știința voastră, sau nu) exact opusul a ce vă doriți.
Prostia rezidă în faptul că femeile
chiar cred că faza cu țipatul, cicălitul, fututul la creier și verificatul telefoanelor merge la nesfârșit. O, nu...
Efectul unui astfel de control se ramifică în două direcții: în primul caz mititelul se consumă.
Ei bine, și se consumă atât de mult, c-atunci când
îl vezi pe stradă te-ntrebi dacă n-ai intrat cumva în transă, și dacă
arătarea aia din fața ta nu e vreo stafie. Sau vreun extraterestru. Sau... mă rog...
Nu, e chiar prietenul tău,
căruia nevasta i-a futut fiecare neuron cu observații, cicăleli și
țipete, ani de zile. Da' el rămâne lângă ea, că na, au un copil împreună, și copilul are nevoie de tată. Ăăă... greșit. Foarte greșit, de fapt. În realitate... copilul are nevoie de un om a cărui coloană vertebrală și putere interioară să-i insufle forță și siguranță; nu de o epavă care zâmbește des și stins pe sub ochelarii de soare. Știu, e greu de crezut, dar în cazuri de genul sunt destul de sigur că ești mult mai de folos ca tată, de la distanță, în loc să stai zi de zi în aceeași casă c-o muiere isterică și nesigură care-ți toacă nervii. Adică... morții mă-sii, îți refaci viața, îți găsești altă femeie (evident, una-n care nesiguranța și nevroza nu cauzează cutremure), după care vii senin și des... în vizită. De ce? Pentru că... un zâmbet plin de bunătate și o voce plină de forță au mai multă greutate decât prezența unui bărbat... a cărui masculinitate se șterge și piere de la o zi la alta.
În al doilea caz... masculul ține în el, ține, și ține (că-i este ea dragă, și că... hai,
se abține, o face de dragul ei), iar toate astea se întâmplă o dată, de
două ori... până când tipul explodează, iese trântind ușa, și se
prăbușește nervos (vizibil sau nu) în prima crâșmă pe care-o găsește'n
drum. Toată treaba ar fi frumoasă dacă s-ar opri aici, însă după câteva ore omu-i beat
muci și pus pe răzbunare (cu cine?)... exact cu tipele alea țâțoase de care se
temea muierea lui.
Asta ar fi prima variantă.
În varianta a doua însă... acolo unde muierea crede cu tărie că-i cea frumoasă, cea mai dorită, cea mai tare (lucruri despre care aduce vorba des), combină controlul cu lipsa de maniere și isteria, ba mai mult de-atât, face amenințări urâte și-are tupeul să ridice mâna a bătaie... ei bine în varianta asta tipul rabdă, rabdă, însă într-un final o plesnește pe cucoană de vede aia stele verzi, sau o scoate zbierând pe geam atârnată de-un picior (am auzit eu de-un caz), și-atunci să vezi telenovelă, rupe-o la goană, frumoaso, e singura ta scăpare... hai, mai fă figuri...
Personal, n-am prea multă milă pentru specimenele astea care se intitulează singure... "reprezentante ale sexului frumos"și "femei". Ce căcat...
Sincer, dacă asta le este maturitatea de "femei" și asta-i tot ce pot să reprezinte, păi... bărbații le tratează ca atare, la urma urmei (nu?)... ele și doar ele își merită soarta.
... și pentru binele planetei și-a generațiilor viitoare, creaturi de genul bine-ar fi să nu se-nmulțească, și-așa-i lumea plină de cretini, nevrozați și oameni slabi, chiar nu-i nevoie să le fie îngroșate rândurile...
Într-un final... treaba-i că prea puțini "bărbați" și prea puține
"femei" iubesc cu adevărat. Treaba-i că
iubirea e prost înțeleasă și
confundată prea des cu
dragostea, adevărata problemă e că "
vreau să-mi dai" este perceput de cele mai multe ori ca fiind... "
vreau să-ți ofer".
Idiots, idiots everywhere...
Mă simt dator să spun: căscați dracu' ochii când intrați într-o relație...
* notă personală
