"... αи∂ σиcɛ ʏσʋ ωακɛ, тяʋℓʏ ωακɛ, ʏσʋ'ℓℓ яɛмɛмвɛя, тσσ."

joi, 16 iunie 2011

Fire in the sky

Am fost în noaptea asta pe faleză, în încercarea de a găsi "ceva-ul" ăla din eclipsele de Lună pe care le-am văzut  acum mulţi ani. M-aş fi bucurat să fie linişte. Ei bine... n-am avut parte de prea multă linişte, dar...
Văzând eclipsa, mi-am dat seama că-mi lipseşte vechiul meu balcon, de la etajul 10, cu vedere spre Dunăre, unde în nopţile senine de primăvară sau vară - beam un vin alb (sau roşu, dupa chef), şi ascultam blues în surdină - cu o ţigară în colţul gurii, ţinând picioarele pe balustradă.

În noaptea asta am realizat pentru a nu ştiu câta oară... că oamenii au uitat să stea locului, şi să se bucure de lucrurile simple, în linişte. Cât despre cei tineri... nu cred c-au învăţat cum se face asta...
Prima parte a eclipsei am prins-o la "Zid", atunci cand Luna părea acoperită parţial de un nor murdar. Cum îmi place să mă bucur de evenimentele de genul - fără a auzi toate discuţiile celor din jur şi muzica de la terase,  m-am retras câteva sute de metri "mai încolo", unde am stat de unul singur, în întuneric. Sfârşitul primei părţi a fost superb. Am aşteptat mai bine de 30 de minute, cred, să văd acel ultim colţ de Lună, precum un ac alb, încovoiat, aruncându-şi lumina din ce în ce mai slabă peste apele Dunării.
Apoi a venit partea a doua, destul de ciudată pentru "ăi mai slabi de înger", pentru că prima umbră, roşiatică, a fost acoperită de o alta, mai întunecată, iar dacă la prima fază astrul cu zâmbet strâmb încă se mai reflecta în apă, la a doua devenise greu de reperat pe cer. Şi dacă sfârşitul primei părţi a fost frumos, mijlocul celeilalte a fost magnific. Da, ăsta e cuvântul. Imaginea a fost în acelaşi timp... de speriat. Un astru pe moarte, imens şi rotund,  cu întuneric în mijloc, şi foc pe margini.  Care m-a dus cu gândul la... răul din "The Fifth Element".
Sincer? Nu e de mirare că în alte vremuri oamenii o luau razna văzând aşa ceva :).

10 comentarii:

  1. :) frumoasa descriere...am urmarit-o si eu de pe balcon de la prietena mea,sta la etajul 4 într-un bloc cu 4 etaje

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai descris atat de frumos spectacolul eclipsei, incat acum incerc o parere de rau ca l-am ratat.
    Natura ne ofera cele mai grandioase creatii, iar noi ramanem muti de uimire de fiecare data...

    RăspundețiȘtergere
  3. @Mihai... la Galati, Dunarea a ajutat la spectacol foarte mult :). Cu apa, sau fara apa, a meritat vazuta :)

    RăspundețiȘtergere
  4. @Nice... din cate mi-am dat seama, esti genul de persoana care stie sa se bucure de asa ceva. Cum de-ai ratat eclipsa?

    RăspundețiȘtergere
  5. Minunata descriere.
    Totusi, Torden , eu cred ca eclipsa asta a dat peste cap, cateva persoane. Multi prieteni de-ai mei s-au certat in cuplu, s-au intamplat evenimente care nu erau nicidecum pe ordinea zilei....sau a saptamanilor normale.......
    Trebuie sa recunosc ca nici eu n-am avut destula liniste.......ah, stiu pe cine sa intreb despre influenta lunii, am o prietena virtuala care se pricepe la asa ceva :)
    Ai locuit langa Dunare?

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc, @Hapi :)
    Eu am fost foarte calm in momentul eclipsei, dar agitat a doua zi. Despre ce fel de evenimente "pe ordinea saptamanilor normale" vorbesti :)?
    Am locuit langa Dunare, da :). La vreo 300 de m de ea, cred, la etajul 10. Aveam parte de privelisti superbe, fie ca era senin sau ploua cu fulgere:). Pana si iarna era frumos, daca ningea.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ma refeream la saptamanile care se scurg normal, oarecum dupa o ordine prestabilita ca sa nu-i spun rutina.....
    Si in preajma eclipsei eu si prietenii mei am simtit o oarecare.......dezordine (afectiva -mai ales)

    Inseamna ca-ti place sa pescuiesti :)

    RăspundețiȘtergere
  8. @Hapi... Da, sunt destul de bun la asta. Insa e unul dintre lucrurile pe care mi le reprim, pentru ca am ce manca (cel putin... inca am)... asa ca pescuitul mi se pare o mica barbarie, deghizata in sport. Faza cu libertatea, dupa ce i-ai rupt gura pestelui, mi se pare iar anapoda. Asa ca... nu... nu-mi place cu adevarat sa pescuiesc.

    RăspundețiȘtergere