Îmi fierbe sângele de canibal,
şi roşie se-ncinge acum noaptea,
căci am să muşc din sânu-ţi tropical
de-ar fi să-mbrăţişez şi moartea.
Noi vom ieşi în aer rece, noaptea,
având pe buze-un gust carnal,
natura m-a făcut de dimineaţă canibal,
şi râd pe înfundate de-aud moartea.
Ca-n alte dăţi, s-a lăsat iarăşi noaptea,
mă chinui şi mă muşti, precum un canibal
eu îţi privesc lungitul trup, ce tropical
mă arde, făcându-mă să-mi doresc moartea.
Primele doua strofe imi par foarte reusite, foarte inspirate! La ultima as mai lucra, as schimba ceva, nu stiu........poate repetitia unor cuvinte sau felul in care rezoneaza cu strofa de sus ;)
RăspundețiȘtergereSper ca sugestiile nu te deranjeaza, imi plac poeziile mult!
@hapi... asta e o chestie scoasa "din zbor", era un concurs facut in timpul noptii, la radio, acum multi ani:)... iti dai seama ca n-a trecut neobservata:))
RăspundețiȘtergereNu, nu ma supara sugestiile :), stai linistita. Numai ca trasnaia asta asa mi-a iesit atunci, asa o las :D. In amintirea Clubului Somnambulilor :)
Sunai la radio si spuneai poezii in direct? Ce tare!
RăspundețiȘtergere@hapi... da' cate trasnai n-am facut la radio, si in general :)...
RăspundețiȘtergereAm fost chiar si textier la vreo doua trupe, o vreme.