Pe două picioare şi patru roţi

... aşa văd o "plimbare" completă. Fie că e vorba de mers peste Dunăre, în munţii Măcin, sau ceva mai departe, în zona Braşovului, consider că o vacanţă relaxantă cere... roţi. Pentru că mersul pe jos cu un rucsac în spate poate fi plăcut, poate fi sportiv, este sănătos, însă doar un masochist ar merge pe jos 290-300 de kilometri, ca să se bucure de alţi 20 de kilometri prin munţi. Mă rog... eu unul n-aş merge pe jos atât. Aş pune mâna pe o maşină, şi aş conduce până în oraşul cel mai apropiat de  munte. Şi de acolo... încălţat bocancii lustruiţi cu nerv, tras rucsacu'n spate, şi ţigara'n bot. Ei, hai... şi-o sticlă mică de tequilla. Sau una puţin mai mare, de vin roşu :P

În ideea etapei 24 a SuperBlogului 2011, am nevoie de călătorii. Multe călătorii. Lungi călătorii. Pentru că deşi mă simt bine în bârlogul meu, la fel de bine mă simt atunci când hoinăresc. Mmm... nu. Mint. Mă simt de fapt mai bine. E vorba de mobilitate. Şi de scris. Îmi place mobilitatea. Şi-mi place să scriu.
Dar n-am carnet. Şi cum nu-s un mare fan al scrisului la comandă, mi-ar trebui ceva sa mă inspire. Oameni frumoşi, un oraş cu tradiţii, sau o mare furtunoasă. Sau un munte sălbatic - cu o droaie de animale sălbatice. De preferat... sătule. Şi verdeaţă. Multă verdeaţă. Şi o apă curgătoare, acolo. Aşa... ca să am ce bea după arşita lăsată de tequilla. Sau doar ca să am ce asculta atunci când zac întins pe o stâncă, privind cerul.
E o provocare - să scriu despre ceva, folosindu-mi imaginaţia. Însă unele fantezii nu pot întrece o experienţă trăită pe viu.

De mi-ar pune Autonom la dispoziţie o maşină de teren, o şoferiţă cu voce plăcută, echipament de munte, şi o tabletă ASUS, aş umbla pe coclauri de dimineaţă până seara, după urşi, şoimi, capre sălbatice, şerpi veninoşi, sau altele. Aş merge din cea mai înaltă creastă, până-n cea mai adâncă peşteră; i-aş strânge mâna omului simplu care munceşte pământul cu drag, sau m-aş lăsa antrenat în conversaţii lungi de cei cărora viaţa nu are prea multe să le ascundă.
Aş scrie despre toate călătoriile. Rânduri proaspete. Precum pâinea de vatră. Calde, precum focul de seară. Parfumate, precum lemnul de brad. Răcoroase, precum apa de munte. Capricioase, precum vremea. Şi interesante,  precum oamenii.
 :)

postare scrisă pentru etapa 24 SuperBlog2011