"... αи∂ σиcɛ ʏσʋ ωακɛ, тяʋℓʏ ωακɛ, ʏσʋ'ℓℓ яɛмɛмвɛя, тσσ."
sâmbătă, 22 aprilie 2017
luni, 10 aprilie 2017
Refuz&Realitate
Într-o conversație nu foarte amicală, o cucoană iritată îmi tot băga în față cuvântul "civilizație"...
... că în țările civilizate, cetățeanul respectă una și alta, că-i așa și pe dincolo, că acolo se face și se drege...
I-am tăiat-o scurt, spunându-i că așa-zisele țări civilizate s-au ridicat și-au prosperat prin cele mai josnice și oribile moduri posibile.
Poate că nu m-ar seca subiectul, dacă n-aș ști că multe dintre țările astea au în comun niște lucruri. Crimă. Furt. Viol. Trafic de interese. Trafic de oameni. Genocid. Tortură. Băgatul doctrinelor religioase pe gâturile asupriților. Exploatarea resurselor specifice fiecărei zone. Distrugerea competitorilor din țările cucerite și implicit a locurilor de muncă.
Franța, Anglia, Spania, Portugalia, Germania, Japonia, Norvegia, Turcia, Canada, Italia sunt doar câteva exemple. Ah, și să nu uit capul de listă, Statele Unite Ale Americii, pentru că, deh, ce-i lumea fără o SUA clădită pe genocid? The greatest nation on Earth, cum le place să zică.
Nu mi-ar fi atât de greață, dacă n-aș vedea cu ochii minții mormanul de oase pe care-i clădită lumea. Moarte. O bună parte din lumea asta e clădită pe minciună, moarte și suferință.
... și în ciuda faptului ăsta, lumea preferă să întoarcă capul. "Nu, nu se poate. Hai mă că nu-i chiar așa..."
Ei bine, chiar așa e.
Poate știi piatra aia prețioasă pe care ți-o dorești pe inelul de logodnă? Sau poate știi lănțișorul ăla din argint/aur pe care l-ai cumpărat dintr-un magazin frumos luminat, cu vitrine atent șterse?
S-a întrebat vreodată cineva de unde vine aurul ăsta? Argintul? Pietricica aia scumpă?
A avut îndrăzneala careva să se întrebe dacă au fost exploatați niște oameni pentru ele? Sau s-a întrebat cineva cât a avut de suferit dpdv economic țara de origine a minereurilor/mineralelor? Pentru că diamantul, rubinul, safirul, smaraldul nu cresc în copaci. S-a întrebat cineva dacă aurul pe care-l poartă pe degete/urechi/gât/piept e de fapt aur furat sau cerut bir de către turci acum câteva sute de ani, iar acum s-a întors în țară la suprapreț?
Că place sau nu, valorile multor lucruri și așa-zisele virtuți ale multor oameni au baze macabre.
Poate îl știi pe domn' profesor. Ăla care umblă rigid, mereu aranjat la patru ace, care-și dă cu praf de moralitate în fiecare dimineață, să fie "om serios". Poate că nu-i, sau cine știe, poate-i chiar ăla care în secret visează să mai fută o elevă. Pe fiică-ta.
Poate îl știi pe Prea-Fericitul orașului. Sau poate nu-l știi. Ăla care are mereu un aer superior, îmbrăcat în haine scumpe, care e purtat de colo-colo în mașină de mii de Euro cumpărată din banii contribuabililor. Umblă vorba c-ar fute băieței. Copii. Minori adică, dacă nu te duce căpățâna.
Ori poate îl știi pe caraliul de la cealaltă scară. Ăla care pare atât de plin de dreptate și justețe.
Poate chiar este. Sau poate-i un mizerabil cu uniformă care-i implicat în traficul de carne vie.
O știi pe doamna aia mereu aranjată? Cică ar fi asistentă la spital. E mereu calmă și zâmbește plăcut. Nu știe nimeni de ce. Așa o fi firea ei. Sau poate doar îi priesc banii îndesați în buzunare de către pacienți, ca să fie siguri că primesc un tratament uman.
Îl știi pe domnul contabil? Ăla cu ochelari. Are o vârstă respectabilă, și un cont gras în bancă. O fi de la muncă. Ori poate o fi de la relațiile cu niște personaje obscure.
Sau poate îl știi pe domnul avocat. Ăla cu aerul lui de om ocupat, dar în același timp, suspicios de atent. Poate-i om bun. Poate ți-ar sări în ajutor. Sau poate doar așteaptă următorul client să-i pice în plasă.
Îl mai știi pe agentul ăla de circulație? Ăla care te taxa pentru cea mai mică abatere de la lege? Poate și ăsta-i plin de virtuți. Sau poate-i doar o curvă care zâmbește încurcată când dă cu ochii de interlopii orașului.
Cum, nu-l știi pe dom' doctor? E ăla grijuliu, care dă sfaturi tuturor. "Mâncați bine, beți cu măsură." Când e plecat din oraș, e plecat cu treabă. La conferințe. Cum ce conferințe? Alea după care bea cu colegii de breaslă whisky, de-și borăște sufletul. Vorba aia, minte sănătoasă în corp sănătos. Păi nu? Păi da. Păi ce pula mea?
Acesta este un pamflet. Sau... cine știe? Poate că nu e.
... că în țările civilizate, cetățeanul respectă una și alta, că-i așa și pe dincolo, că acolo se face și se drege...
I-am tăiat-o scurt, spunându-i că așa-zisele țări civilizate s-au ridicat și-au prosperat prin cele mai josnice și oribile moduri posibile.
Poate că nu m-ar seca subiectul, dacă n-aș ști că multe dintre țările astea au în comun niște lucruri. Crimă. Furt. Viol. Trafic de interese. Trafic de oameni. Genocid. Tortură. Băgatul doctrinelor religioase pe gâturile asupriților. Exploatarea resurselor specifice fiecărei zone. Distrugerea competitorilor din țările cucerite și implicit a locurilor de muncă.
Franța, Anglia, Spania, Portugalia, Germania, Japonia, Norvegia, Turcia, Canada, Italia sunt doar câteva exemple. Ah, și să nu uit capul de listă, Statele Unite Ale Americii, pentru că, deh, ce-i lumea fără o SUA clădită pe genocid? The greatest nation on Earth, cum le place să zică.
Nu mi-ar fi atât de greață, dacă n-aș vedea cu ochii minții mormanul de oase pe care-i clădită lumea. Moarte. O bună parte din lumea asta e clădită pe minciună, moarte și suferință.
... și în ciuda faptului ăsta, lumea preferă să întoarcă capul. "Nu, nu se poate. Hai mă că nu-i chiar așa..."
Ei bine, chiar așa e.
Poate știi piatra aia prețioasă pe care ți-o dorești pe inelul de logodnă? Sau poate știi lănțișorul ăla din argint/aur pe care l-ai cumpărat dintr-un magazin frumos luminat, cu vitrine atent șterse?
S-a întrebat vreodată cineva de unde vine aurul ăsta? Argintul? Pietricica aia scumpă?
A avut îndrăzneala careva să se întrebe dacă au fost exploatați niște oameni pentru ele? Sau s-a întrebat cineva cât a avut de suferit dpdv economic țara de origine a minereurilor/mineralelor? Pentru că diamantul, rubinul, safirul, smaraldul nu cresc în copaci. S-a întrebat cineva dacă aurul pe care-l poartă pe degete/urechi/gât/piept e de fapt aur furat sau cerut bir de către turci acum câteva sute de ani, iar acum s-a întors în țară la suprapreț?
Că place sau nu, valorile multor lucruri și așa-zisele virtuți ale multor oameni au baze macabre.
Poate îl știi pe domn' profesor. Ăla care umblă rigid, mereu aranjat la patru ace, care-și dă cu praf de moralitate în fiecare dimineață, să fie "om serios". Poate că nu-i, sau cine știe, poate-i chiar ăla care în secret visează să mai fută o elevă. Pe fiică-ta.
Poate îl știi pe Prea-Fericitul orașului. Sau poate nu-l știi. Ăla care are mereu un aer superior, îmbrăcat în haine scumpe, care e purtat de colo-colo în mașină de mii de Euro cumpărată din banii contribuabililor. Umblă vorba c-ar fute băieței. Copii. Minori adică, dacă nu te duce căpățâna.
Ori poate îl știi pe caraliul de la cealaltă scară. Ăla care pare atât de plin de dreptate și justețe.
Poate chiar este. Sau poate-i un mizerabil cu uniformă care-i implicat în traficul de carne vie.
O știi pe doamna aia mereu aranjată? Cică ar fi asistentă la spital. E mereu calmă și zâmbește plăcut. Nu știe nimeni de ce. Așa o fi firea ei. Sau poate doar îi priesc banii îndesați în buzunare de către pacienți, ca să fie siguri că primesc un tratament uman.
Îl știi pe domnul contabil? Ăla cu ochelari. Are o vârstă respectabilă, și un cont gras în bancă. O fi de la muncă. Ori poate o fi de la relațiile cu niște personaje obscure.
Sau poate îl știi pe domnul avocat. Ăla cu aerul lui de om ocupat, dar în același timp, suspicios de atent. Poate-i om bun. Poate ți-ar sări în ajutor. Sau poate doar așteaptă următorul client să-i pice în plasă.
Îl mai știi pe agentul ăla de circulație? Ăla care te taxa pentru cea mai mică abatere de la lege? Poate și ăsta-i plin de virtuți. Sau poate-i doar o curvă care zâmbește încurcată când dă cu ochii de interlopii orașului.
Cum, nu-l știi pe dom' doctor? E ăla grijuliu, care dă sfaturi tuturor. "Mâncați bine, beți cu măsură." Când e plecat din oraș, e plecat cu treabă. La conferințe. Cum ce conferințe? Alea după care bea cu colegii de breaslă whisky, de-și borăște sufletul. Vorba aia, minte sănătoasă în corp sănătos. Păi nu? Păi da. Păi ce pula mea?
Acesta este un pamflet. Sau... cine știe? Poate că nu e.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)