"... αи∂ σиcɛ ʏσʋ ωακɛ, тяʋℓʏ ωακɛ, ʏσʋ'ℓℓ яɛмɛмвɛя, тσσ."
Se afișează postările cu eticheta frig. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta frig. Afișați toate postările

marți, 2 decembrie 2014

Frig

Celor care sunt fericiți c-a venit iarna le spun așa:
faceți un exercițiu de imaginație...
... sau mergeți de faceți armata - luni și luni întregi de gardă ,,3 cu 6" și ,,3 cu 3" (asta însemnând somn ,,din părți", ciorapi care nu se usucă la timp, încălțăminte umedă, foame), băgați pază în poligon, curățați țeava unui tun cu motorină, la -15 grade+vânt puternic (cu mâinile goale, da?)
... sau... "bucurați-vă" de futaiul dat de ofițerii beți criță (târâș prin zloată groasă - îmbrăcăminte subțire și mainile goale, de ex). Faceți treaba asta, ca să știți cum e sa simți dureri crâncene în loc de frig. Stați voi pe întuneric, singuri, în frig, zăpadă, vânt, ploaie... printre blindate și mașini...
După experiențele alea... nu-mi aduc aminte să fi văzut pe stradă, în viața civilă, vreun fost coleg de armată care să zâmbească fericit și tâmp, iarna.
Cel care spune că se bucură de venirea iernii - e clar că nu știe ce înseamnă suferința cauzată de frig.

joi, 27 octombrie 2011

El patron

Zilele trecute îmi venea să înjur. Da' urât de tot. Şi chiar mi-ar fi plăcut să iau pe cineva la bătaie. Nu pentru c-aş fi păţit eu ceva, ci pentru că am observat un lucru, atunci când am trecut prin câteva magazine. 
Sunt multe mini-market-uri, unde - deşi există o clientelă formată - se ţine uşa deschisă, chiar şi pe temperaturi scăzute. Chiar dacă plouă, şi aerul e umed. Şi la naiba... ştiu foarte bine cum e să lucrezi în frig. Mai mult de atât... cum e să lucrezi în frig -  nu "un pic", ci ore în şir.
Şi mă uit la oamenii ăştia, care nu îndrăznesc să spună nimic "patronului", de teamă să nu-i zboare din jobul "foarte bun" pe care-l au. Patron care în condiţiile date nu-l pot numi Om, ci un mare dobitoc, eventual un dobitoc burtos, care nu ştie cum să-şi mai bucure ochii bulbucaţi la vederea banilor pe care îi face angajatul, dârdâind. Adică... hai s-o luăm pe aia bună...băi frăţie... ţi-ai deschis o firmă mică, atât de mică încât n-ai nici măcar un grup mic, amărât şi sanitar la ea, după care ai angajat - nu un bărbat-doi, ci o femeie-două, ca dea bine şi să-ţi facă amărâta de vânzare. Şi le obligi pe săracele femei să ţină uşa deschisă la magazin, că "nu intră clienţii", deşi clienţii ştiu foarte bine care e programul şi ce fel de produse vinzi acolo.
Păi dacă tot ai angajat femei, dobitocul dracului, de ce le ţii în frig? Pe lângă faptul că eşti prea lipsit de imaginaţie, ca să te ducă bolovanul ăla căruia îi spui mândru "cap" - să-ţi lipeşti de uşă un "DESCHIS" cu neon sau led roşu, care să consume puţin curent; mai ai şi probleme în a înţelege simplu fapt că femeile au ovare. Că răcesc. Şi fac complicaţii, iar unele dintre ele rămân pe veci cu probleme.
Da' ce contează, nu-i aşa? Tu să-ţi întreţii burdihanul, să nu-ţi mai vezi puţa de el....restul nu are importanţă.

Mi-e silă. Şi tare îmi e că într-o zi o să-i ard vreo două unuia care se poartă aşa cu angajaţii. Românii au obiceiul să ia ce e mai rău de la alte popoare, din alte culturi.
Iar patron?... vine de la "patronus", cuvânt latin care înseamnă mai multe lucruri - avocat, protector, binefăcător, stăpân, model.

Unde e modelul? Şi cine e binefăcătorul?...


Pentru angajaţi... "capul plecat, sabia nu-l taie"? Atenţie aici -  "dar nici soarele nu-l vede"