"... αи∂ σиcɛ ʏσʋ ωακɛ, тяʋℓʏ ωακɛ, ʏσʋ'ℓℓ яɛмɛмвɛя, тσσ."
luni, 30 mai 2011
miercuri, 25 mai 2011
duminică, 22 mai 2011
Preludiu vs sex
Sex. Mmmmhm. Dadaa. Mai devreme, sau mai târziu, fie că realizează, sau nu, oamenii au nevoie de intimitate. Pentru mulţi, simplu e bine, iar doi e numărul perfect. O... topire colorată - a egoului într-un alt ego, care creează un mic univers, parfumat... intoxicant, în care stele se nasc şi mor, cu o rapiditate terifiantă.
Ei, toate ar fi bune şi frumoase, dacă nu s-ar sări direct la/pe cireaşă, fără a se gusta tortul. Pentru că şi una, şi cealaltă, sunt făcute... de aceiaşi "cofetari".
Cu cât un bucătar se grăbeşte mai mult, cu atât mai prost îi iese lucrul pe care doreşte să-l facă. Mai la o bere, mai la o ţigară, bărbaţii ajung inevitabil să vorbească despre sex. Nu despre o seară petrecută cu aleasa din seara / luna/ viaţa aia - pe malul unei ape, cu o ţigară în bot, discutând fel şi fel de "tâmpenii", şi nici despre "pierdutul timpului" la un pahar de vin (roşu ?), sub o lumină difuză. În nici un caz... nu poate fi vorba de preludiu. E greu. Da' greu tare. Mulţi ar prefera probabil să fie biciuiţi, să descarce un vagon de marfă, ori să stea în mâini, decât să treacă cu partenerele (stabile, sau nu)... printr-un preludiu. Care începe de la o simplă conversaţie, plimbare, pahar de vin, film... ce-o fi.. Partea şi mai proastă - e că din ce în ce mai multe femei uită să aprecieze, ba mai mult, se tem să ceară partenerilor lucruri de genul ăsta.
Asemeni celui care nu poate aprecia bine frumuseţea şi graţia unei femei, în timp ce conduce cu 300Km/h, cei mai mulţi scapă din vedere "tortul", care e mai mare, are mai multe straturi, fiecare cu gustul său, şi care poate fi mult mai savuros; în goana spre... "cireaşă". Iar sexul? Pac! A trecut, s-a dus. Ăăă... când s-a întâmplat, ce a rămas? Păi, ăăă... a fost tare, mişto, cool. Da'... n-am înţeles mare lucru din el.
În câteva cuvinte, lumea vrea viteză. Viteză. În stil MotoGP sau Formula 1, nu mai contează. Şi ce uită este că... pentru o cursă bună, trebuie să încălzeşti bine... motorul şi cauciucurile.
sursa foto : http://recipe247.blogspot.com/2010/09/chocolate-cherry-cake-recipe.html
Ei, toate ar fi bune şi frumoase, dacă nu s-ar sări direct la/pe cireaşă, fără a se gusta tortul. Pentru că şi una, şi cealaltă, sunt făcute... de aceiaşi "cofetari".
Cu cât un bucătar se grăbeşte mai mult, cu atât mai prost îi iese lucrul pe care doreşte să-l facă. Mai la o bere, mai la o ţigară, bărbaţii ajung inevitabil să vorbească despre sex. Nu despre o seară petrecută cu aleasa din seara / luna/ viaţa aia - pe malul unei ape, cu o ţigară în bot, discutând fel şi fel de "tâmpenii", şi nici despre "pierdutul timpului" la un pahar de vin (roşu ?), sub o lumină difuză. În nici un caz... nu poate fi vorba de preludiu. E greu. Da' greu tare. Mulţi ar prefera probabil să fie biciuiţi, să descarce un vagon de marfă, ori să stea în mâini, decât să treacă cu partenerele (stabile, sau nu)... printr-un preludiu. Care începe de la o simplă conversaţie, plimbare, pahar de vin, film... ce-o fi.. Partea şi mai proastă - e că din ce în ce mai multe femei uită să aprecieze, ba mai mult, se tem să ceară partenerilor lucruri de genul ăsta.
Asemeni celui care nu poate aprecia bine frumuseţea şi graţia unei femei, în timp ce conduce cu 300Km/h, cei mai mulţi scapă din vedere "tortul", care e mai mare, are mai multe straturi, fiecare cu gustul său, şi care poate fi mult mai savuros; în goana spre... "cireaşă". Iar sexul? Pac! A trecut, s-a dus. Ăăă... când s-a întâmplat, ce a rămas? Păi, ăăă... a fost tare, mişto, cool. Da'... n-am înţeles mare lucru din el.
În câteva cuvinte, lumea vrea viteză. Viteză. În stil MotoGP sau Formula 1, nu mai contează. Şi ce uită este că... pentru o cursă bună, trebuie să încălzeşti bine... motorul şi cauciucurile.
sursa foto : http://recipe247.blogspot.com/2010/09/chocolate-cherry-cake-recipe.html
Across the stars (2)
Am stat în balcon la o ţigară zilele trecute, privind încântat florile de salcâm ce se reazămă uşor de plasa de ţânţari. Şi am realizat că după mii de ani de "evoluţie", încă avem de învăţat. Nu de la zei, nu de la elefanţi - şi nici de la alte animale, ci de la nişte creaturi mici şi simple, numite albine.Ce mi-a atras atenţia, a fost un grup care îşi vedea de treabă în linişte, printre flori. Fără ceartă, fără "dă-te mai încolo, că ăsta e locul meu". Fără "eu vreau ce-i al tău". Un mecanism invizibil, simplu şi minunat, leagă insectele astea. Avem exemple în faţa ochilor, şi cu toate astea... privim în altă direcţie.
Suntem în vârful lanţului trofic, am inventat fel şi fel de maşinării, ne-am înmulţit, dezvoltat, şi totuşi suntem atât de... primitivi.
Suntem în vârful lanţului trofic, am inventat fel şi fel de maşinării, ne-am înmulţit, dezvoltat, şi totuşi suntem atât de... primitivi.
sursa foto : http://stiri-telefoane.mobilissimo.ro/diverse/telefoanele-mobile-ar-putea-duce-la-foamete-globala_490.html
joi, 19 mai 2011
Across the stars (1)
Copii ai Universului, suntem prinşi în jocul muritor al maturizării fără de sfârşit. Astăzi aici, mâine dincolo... căutăm fără încetare sensul direcţiei, motivul iluziei, ruptura în planul perfect... Nebunia cărnii ne apasă, ne dă viaţă, şi ne ucide, pe drumuri bătătorite de alţii. Şi acolo unde nimeni nu are răspunsul, nimic nu are cu adevărat un capăt. Ironie a existenţei fără culoare, începutul... este singur.
sâmbătă, 14 mai 2011
miercuri, 11 mai 2011
Movies, anyone? (2) - Ţinte şi cruci
În general, prefer serialele cu multe episoade, multe sezoane, şi care-s cotate cu muuulte stele. Ei bine, nu-s un fan al mini-seriilor, cu atat mai puţin al episoadelor de 6-10 minute, dar... "The Confession" este una dintre excepţii. E interesant. Kiefer Sutherland joacă superb, şi nu e nevoie de un film de 90 de minute, ca sa-ti dai seama de asta :)
marți, 10 mai 2011
luni, 9 mai 2011
joi, 5 mai 2011
miercuri, 4 mai 2011
Unul dintre valuri
Mă regăsesc iar, în solitudinea pe care mi-o oferă cu braţe de indigo, noaptea de Mai. Aproape caldă, tăcerea ei mă învăluie şi mă sărută, lent. Iar eu, departe de oameni şi de zgomot, îmi adun şuvitele răsfirate de timp. Frânghie fermecată, vei ţine vela principală a iahtului meu . Frumuseţea... nu stă în inerţie :).
luni, 2 mai 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)