Ma uit în urmă şi văd urme de paşi grei... sau molcomi...
Sub tălpile mele stânci s-au transformat într-un praf fin ce străluceşte în lumina palidă a nopţii, ca apoi să mă ridice - mai semeţe şi mai frumoase - aproape de cerul plin de ţinte argintii. Trag însetat, cu pasiune. Am aprins încă o ţigară sub teiul înalt care-mi mângâie în ropot umerii cu bobiţele lui aurii, parfumate.
... şi drumul a trecut printre stânci, sau peste ele... şi m-a 'nălţat cu scrâşnet către un alt "eu", mai bun; ori m-a dus prin mlaştini. Dulce a fost nepăsarea acelor îmbrăţişări noroioase, murdare, şi adânci; şi amăruie a fost oprirea timpului, amăruie - aşa cum se spune că ar fi mierea viespilor...
Însă mult mai dulce a fost învingerea temerilor - atunci când am părăsit semeţia pietrei cu iz de muşchi ud... pentru a mă cufunda în oceanul limpede al cunoaşterii de sine.
Am aruncat poleitele haine de împrumut, căci noul meu trup nu le mai cuprindea strălucirea fadă...
... şi-am pus din nou pe umeri mantaua ce flutură uşor în adierea vântului de seară - înveşmântat astfel am pornit către alte culmi... din care izvorăsc ape răcoroase.
marți, 26 iunie 2012
sâmbătă, 23 iunie 2012
joi, 21 iunie 2012
marți, 19 iunie 2012
În patru mâini
Asta e una dintre zilele în care mă seacă...
... mă seacă să văd că mâinile butucănoase vânzătoarei de la pâine sar de pe mop... direct pe produsele pe care le cer, şi da, mă seacă faza chiar dacă respectivele produse sunt ambalate. Da, "tanti" face treaba asta "cu aceleaşi mâini". Păi... na, la urma urmei... n-are altele. Şi mă gândesc c-ar fi o fază tare ca legea să-i oblige pe cei ce vor să lucreze în "alimentaţie şi comerţ" - să completeze înainte de angajare o "fişă de atenţie şi bun simţ", asta dacă nu-i poate obliga să aibă patru mâini - precum Dexter Jettster din "StarWars".
Mă seacă să văd pensionari înjurând în gura mare şoferi de maxi-taxi, şi să văd şoferi de maxi-taxi care tratează pasagerii ca pe nişte saci de cartofi puşi la curierat rapid. Mă seacă oamenii care nu mai respectă aproape nimic. Pot spune (fără exagerare) - că de unde mă obişnuisem oarecum cu ideea că oraşul e plin de cocalari împuţiţi care apasă pedalele de acceleraţie de parcă ar fi la curse - acum încep să mă întreb serios ce siguranţă mai am pe străzi, pentru că văd femei la volan care încalcă foarte relaxate regulile de circulaţie.
La fel de mult mă seacă nesimţirea tipilor de 19-20 de ani, acei puţoi care cred că "jmechereala" merge şi ţine la oricine. Mă seacă femeile care uită să mai facă câte un duş şi să folosească un deodorant - la fel de mult cum mă seacă bărbaţii care put a transpiraţie dis de dimineaţă. Mă seacă mentalitatea prăfuită a primarilor imbecili - care în preajma alegerilor locale au preferat să dea dispoziţii de înlocuire a bordurilor bune de pe străzi - în loc să trimită oamenii şi maşinile la treabă ca să arunce apă pe asfaltul încins de soare. Şi la dracu... cică trăim într-un oraş fluvial. N-avem apă...
Mă seacă seturile din ce în ce mai mari de reguli pe care nu le respectă nimeni, şi mi s-a acrit de spiritul de echipă în stilul "fiecare cu pizda mă-sii". Mi-e silă de partidele politice şi mă uit cu un fel de părere de rău la fraierii şi fraieriţii care cred cu tărie treburi de genul "cu ăştia o să fie mai bine". Căcat. Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar aţi luat-o în barbă... din nou. Singurul lucru pe care l-aţi făcut a fost că aţi schimbat o căpuşă cu alta. Şi pe cât de puternic credeţi că se va produce "schimbarea", pe atât trebuie să vă spun "habar n-aveţi pe ce lume trăiţi". Dar voi speraţi în continuare, ca proştii. "Speraţi, măi... hăi-hăi..."
Ăsta-i noul vostru colind, cântaţi-l până vi se face rău.
Baftă...
Sursă foto: http://www.anakinweb.com/ ,
... mă seacă să văd că mâinile butucănoase vânzătoarei de la pâine sar de pe mop... direct pe produsele pe care le cer, şi da, mă seacă faza chiar dacă respectivele produse sunt ambalate. Da, "tanti" face treaba asta "cu aceleaşi mâini". Păi... na, la urma urmei... n-are altele. Şi mă gândesc c-ar fi o fază tare ca legea să-i oblige pe cei ce vor să lucreze în "alimentaţie şi comerţ" - să completeze înainte de angajare o "fişă de atenţie şi bun simţ", asta dacă nu-i poate obliga să aibă patru mâini - precum Dexter Jettster din "StarWars".
Mă seacă să văd pensionari înjurând în gura mare şoferi de maxi-taxi, şi să văd şoferi de maxi-taxi care tratează pasagerii ca pe nişte saci de cartofi puşi la curierat rapid. Mă seacă oamenii care nu mai respectă aproape nimic. Pot spune (fără exagerare) - că de unde mă obişnuisem oarecum cu ideea că oraşul e plin de cocalari împuţiţi care apasă pedalele de acceleraţie de parcă ar fi la curse - acum încep să mă întreb serios ce siguranţă mai am pe străzi, pentru că văd femei la volan care încalcă foarte relaxate regulile de circulaţie.
La fel de mult mă seacă nesimţirea tipilor de 19-20 de ani, acei puţoi care cred că "jmechereala" merge şi ţine la oricine. Mă seacă femeile care uită să mai facă câte un duş şi să folosească un deodorant - la fel de mult cum mă seacă bărbaţii care put a transpiraţie dis de dimineaţă. Mă seacă mentalitatea prăfuită a primarilor imbecili - care în preajma alegerilor locale au preferat să dea dispoziţii de înlocuire a bordurilor bune de pe străzi - în loc să trimită oamenii şi maşinile la treabă ca să arunce apă pe asfaltul încins de soare. Şi la dracu... cică trăim într-un oraş fluvial. N-avem apă...
Mă seacă seturile din ce în ce mai mari de reguli pe care nu le respectă nimeni, şi mi s-a acrit de spiritul de echipă în stilul "fiecare cu pizda mă-sii". Mi-e silă de partidele politice şi mă uit cu un fel de părere de rău la fraierii şi fraieriţii care cred cu tărie treburi de genul "cu ăştia o să fie mai bine". Căcat. Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar aţi luat-o în barbă... din nou. Singurul lucru pe care l-aţi făcut a fost că aţi schimbat o căpuşă cu alta. Şi pe cât de puternic credeţi că se va produce "schimbarea", pe atât trebuie să vă spun "habar n-aveţi pe ce lume trăiţi". Dar voi speraţi în continuare, ca proştii. "Speraţi, măi... hăi-hăi..."
Ăsta-i noul vostru colind, cântaţi-l până vi se face rău.
Baftă...
Sursă foto: http://www.anakinweb.com/ ,
luni, 18 iunie 2012
sâmbătă, 9 iunie 2012
vineri, 8 iunie 2012
Transformare
Nu mică mi-e mirarea atunci când păşesc în parcul de distracţii al lumii... unde scârţâitul lugubru al roţilor uriaşe ce învârt în sens levogir oameni tulburi - se loveşte de luminile rollercoasterelor care prăbuşesc cu încetinitorul ţipete abrupte. E un carnaval ce-mi aduce în nări miros de sânge luminat de cuarţ negru; o petrecere grotească în care găsesc lumânări câte în Lună şi-n stele... dar nici un sărbătorit.
Din înfundata ceaţă răzbat zgomote greoaie de tacâmuri ascuţite, şi undeva în centru... marele tort se înalţă şovăielnic către cer precum o virgină trecută de prima tinereţe, în rochie de in. Senină, glazura lui aruncă pişcături dulci în noapte, şi tuturor le este sete...
Din înfundata ceaţă răzbat zgomote greoaie de tacâmuri ascuţite, şi undeva în centru... marele tort se înalţă şovăielnic către cer precum o virgină trecută de prima tinereţe, în rochie de in. Senină, glazura lui aruncă pişcături dulci în noapte, şi tuturor le este sete...
miercuri, 6 iunie 2012
Dimineaţă
O adiere răcoroasă îmi mângâie tâmplele. Dau capul pe spate, închid ochii pentru un scurt moment, şi trag cu nesaţ aer în piept. 4... e numărul de metri dintre mine şi sursa în mişcare a unui damf de transpiraţie. Şi realizez...
Trebuie să fumez mai mult...
Trebuie să fumez mai mult...
duminică, 3 iunie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)